joi, 21 februarie 2019

Perle de la copiii mei (I)


De-a lungul timpului am tot auzit de la copiii mei diverse fraze haioase, care ne-au amuzat extrem. Multe dintre acestea au fost date uitării, însă pe câteva am reușit să le notez într-o agendă. Recitindu-le, ne amuzăm din nou. Pentru  a vă face și vouă ziua mai frumoasă, am decis să scriu aici câteva „perle de la copiii mei”.

luni, 18 februarie 2019

Despre imperfecțiunile corpului pe care trebuie să le acceptăm


Fiecare om e diferit și special în felul său, asta o știe oricine. Nu există doi oameni la fel, așa cum nici degetele de la mână nu sunt asemănătoare. Suntem frumoși și facem lumea frumoasă anume prin faptul că suntem diferiți, atât în modul de gândire și la fapte, cât și la exterior. 

miercuri, 13 februarie 2019

Cum arată pentru mine o săptămână organizată. Sfaturi și experiențe


Dintotdeauna mi-a plăcut să-mi organizez timpul. De când mă știu, fac liste, scriu în agende, îmi notez ideile și gândurile. Asta poate pentru că uit repede... Sau poate pentru că îmi oferă o stare de comfort. Știu că am totul notat, programat, și nu trebuie să îmi fac griji... Sau poate pentru că asta mă disciplinează... Indiferent care ar fi motivul pentru care eu îmi organizez zilele, săptămânile, lunile, știu că e un obicei bun, pe care îmi doresc tare mult să-l transmit și copiilor mei. Tocmai de asta, la începutul fiecărei săptămâni, noi notăm câteva idei de jocuri sau activități pe care le vom face în următoarele 7 zile.

vineri, 8 februarie 2019

„Un strop de eternitate” de Jaques Salomé


Pe Jaques Salomé l-am cunoscut la sfârșitul anului trecut, în cadrul evenimentului de lansare a cărții „Un strop de eternitate”, însă prima carte scrisă de el, pe care eu am citit-o, a fost „Mami, tati, mă auziți?”. Imediat ce am cumpărat cartea, la eveniment, am și început să o citesc. Mi-a plăcut extrem de mult, aceasta oferind sfaturi și răspunsuri la multe întrebări despre diverse situații. E ca un ghid de supraviețuire în lumea aceasta atât de pestriță.

luni, 4 februarie 2019

De ce îmi duc copiii la spectacolele jucate de Planeta Clounella


Mie îmi place teatrul. Cred că undeva, în adâncul sufletului, mi-aș  fi dorit să devin actriță. Dar până la urmă, fiecare ne jucăm propria piesă, suntem actori în propriul teatru al vieții... Când copiii mei au mai crescut, am observat și la ei latura aceasta artistică și pasiunea pentru teatru. Singuri își alcătuiesc piese, joacă pe roluri. De mici i-am dus la spectacole și îi vedeam cât de fascinați erau de jocul de pe scenă.

joi, 31 ianuarie 2019

Gripa, boala care ne-a lovit în ultima perioadă. Cum i-am făcut față


Nu țin minte să fi avut gripă în ultimii 5 ani, iar de când am copii, nici unul dintre ei nu a suferit de această boală. Dar anul acesta gripa a venit și la noi, la 3 din 4 membri ai familiei. Boala a debutat cu febră înaltă, care a apărut brusc, cu dureri musculare pronunțate, cu dureri în gât și dureri de cap. Dar pentru că nu am putut sta izolată, în câteva zile s-au îmbolnăvit și copiii. Nu ne-am speriat, chiar dacă peste tot auzeam că x oameni s-au îmbolnăvit, că trebuie să ne adresăm imediat la medic și să mergem la spital. Atunci când cineva m-a întrebat de unde știu că nu e o simplă răceală (viroză), am înțeles că multe persoane chiar nu știu să facă diferența dintre o răceală și o gripă. 

miercuri, 30 ianuarie 2019

Cicaderm Spray – un nou produs pentru toată familia


Ivatherm este unul dintre brandurile cu care mă împac cel mai bine. Asta pentru că au o varietate largă de produse, potrivite atât maturilor, cât și celor mai mici. Copiii mei adoră gelul lor de duș, iar mie îmi place crema pentru ten sensibil și deshidratat, de care nu mă despart în timpul sezonului rece. Dar mai este un produs care nu lipsește din casa noastră. Este vorba despre Cicaderm, o cremă extrem de bună pentru diversele leziuni. Iar în ultimele luni am testat Cicaderm Spray și vi-l pot recomanda cu toată încrederea.

marți, 29 ianuarie 2019

„Mica enciclopedie LYKKE” de Meik Wiking


Unele cărți stau în biblioteca mea nu pentru povestea frumoasă pe care o prezintă, nici pentru că mi-ar fi drag autorul sau pentru că mi-au fost dăruite de cineva drag și nu pot renunța la ele. Unele cărți stau în biblioteca mea pentru că o înfrumusețează, îi adaugă un plus de culoare, iar atunci când le deschid, găsesc în ele ilustrații deosebite, care-mi servesc drept inspirație. O astfel de carte este și „Mica enciclopedie LYKKE” de Meik Wiking.