duminică, 15 martie 2015

”Te-aș recunoaște dintr-o mie” – cartea pe care trebuie să o citească mamele!


Am citit-o în cele câteva amiezi în care copiii dormeau în același timp (căci nu se întâmplă prea des acest lucru) și în nopțile când în casă era liniște totală și cald. La început am rămas plăcut surprinsă că, dupa o pauză, am găsit în sfârșit cartea care îmi place. Pe la mijloc m-a plictisit și am vrut să trec direct la final, dar m-am impus și am citit-o filă cu filă. Finalul m-a captivat. Interesant. Așa cum nu mă așteptam să fie.

Cartea, conform autoarei, este inspirată de o crimă reală. Este vorba despre un bărbat – Walter, care și-a violat și ucis apoi victimele, cu o singură excepție – Eliza, Elisabeth, cea care a fost ținută de el în captivitate timp de 39 de zile. Într-un final, acest bărbat a fost executat pentru crimele comise. Dar nu înainte de a reapărea în viața victimei și de a-i spulbera liniștea cu o scrisoare: ”Ți-am văzut fotografia într-o revistă. Sigur, între timp te-ai maturizat. Dar te-aș recunoaște dintr-o mie.”


P.S. De ce am spus în titlul articolului că trebuie să o citească mamele? Pentru că e o carte în care se pune problema că mamele ar trebui să facă orice pentru a-și proteja copiii. De trecutul lor. De prezentul dur. De viitorul imprevizibil. Or, acest lucru numai mamelor le stă în putință.

Lectură plăcută!

Din categoria ”Notițe”:

·         Viața nu este un eveniment cronometrabil...Nu trebuie să asculți mereu ticăitul ceasului.
·         Frumusețea nu e o chestie de suprafață. Dacă ești frumos pe dinăuntru, frumusețea răbufnește într-un final și în afară.
·         Atunci când vine vorba de ghinion, nu ai cum să te protejezi, nu există nici un fel de repartizare a cotelor. E ca atunci când, la ora de matematică, un copil învață că șansele ca o monedă să cadă pe cap sau pajură sunt întotdeauna egale, indiferent de câte ori arunci moneda și pică pajură. Cu fiecare aruncare, șansele rămân aceleași. Și în fiecare zi, ghinionul te poate lovi din nou.
·         O închisoare e ca o corporație, o lume în sine, cu propriile reguli și politici. Unde autoritățile nu sunt dispuse să facă excepții pentru nimeni.
·         Nimic nu poate justifica o condamnare la moarte. Să ucizi poate fi un lucru rău sau nu, depinde cum privești. Dar dacă este rău ca un om să ia viața altuia, înseamnă că este la fel de greșit ca Statul să procedeze la fel. Statul nu trebuie să fure de la hoți.
·         În toate religiile, Dumnezeu este văzut ca o entitate atotputernică.
·         Dacă nu puteai să faci față adevărului despre tine însuți, atunci nu aveai cum să faci față nici unei alte realități...
·         Când cuiva îi părea realmente iertare pentru o greșeală pe care o făcuse, merita să fie iertat.
·         Femeile sunt făcute să aștepte. În timp ce bărbații sunt făcuți să le urmărească și să le ofere ce-și doresc.
·         A  nu face nimic, reprezintă în sine o alegere. Când alegi să nu faci nimic tot se numește că faci ceva.