miercuri, 15 martie 2017

„Bună ziua!”, „Mulțumesc!”, „Te rog!” nu-s doar cuvinte...

Cât de important este pentru tine ca atunci când te întâlnești cu un cunoscut, să ți se spună „Bună ziua!”, când ajuți pe cineva – să îți mulțumească, iar când cineva are nevoie de ceva, să îți spună „Te rog!”? Bănuiesc că nu ești indiferentă față de aceste cuvinte de politețe... Dacă este așa, cred că aceste formule fac parte din limbajul tău zilnic și le utilizezi ori de câte ori ai ocazia, înclusiv în prezența copilului.

Dacă cel mic te va auzi pe tine rostind aceste cuvinte magice, le va prelua și va proceda la fel ca Stelian și Cecilia, copilașii mei, care le folosesc cu mare atenție, dar și cu o oarecare mândrie, mai cu seamă când li se răspunde la „Bună ziua!” și „Mulțumesc!” și când li se dă ceea ce „Te rog!”.

Copiii, de mici e bine să cunoască formulele de politețe, dând dovadă de educație și bun simț. Astfel, vor fi apreciați de cei din jur și își vor face mai ușor noi prieteni. Atunci când copilul este integrat într-un colectiv nou (grupul de la terenul de joacă sau la grădiniță), trebuie să știe că aceste cuvinte vor face minuni în relația cu ceilalți copii. 

Totul începe cu „Bună ziua!”
Învață-l pe copil să salute persoanele cunoscute, dar și necunoscuții pe care urmează să-i abordeze. 

Cere („Te rog!”) și ți se va da!
Această expresie este extrem de importantă și cel mic trebuie să o utilizeze de fiecare dată când are nevoie de ceva.

Frumusețea cuvântului „Mulțumesc!”
Copilul trebuie să știe că e frumos să mulțumească nu doar atunci când primește ceea ce își dorește, dar și când refuză ceva – „Mulțumesc, dar am mâncat deja”.

Dacă cel mic uită să respecte bunele maniere și să utilizele cuvintele de politețe, nu exagera, ci amintește-i de importanța acestora atunci când sunteți doar voi doi și nu vă aude nimeni. Dacă îi vei face observație de față cu altcineva, riști să declanșezi un conflict între voi doi. Cu siguranță nu îți dorești acest lucru!

Dacă vrei să citești și alte păreri, dar și diverse articole despre experiența mea de părinte, nu ezita să dai un like paginii de Facebook ablogului!